Deşi au ţinută
firavă şi zboară în surdină
fluturii nu sunt
fiinţe lipsite de joc.
Deşi zboară în
noapte atraşi de lumină
fluturii nu sunt
fiinţe lipsite de noroc.
Deşi au podoabă
regească şi rătăcesc printre flori
fluturii nu sunt
fiinţe lipsite de amor.
Deşi iubiţi de
frumuseţe cerească şi pictaţi divin în culori
fluturii nu sunt
fiinţe lipsite de dor.
Fluturii zboară din
floare în floare,
florile îi ademenesc
cu raze de soare;
fluturii zboară din
floare în floare,
florile îi primesc în
petalele goale;
fluturii zboară din
floare în floare,
florile îi iubesc şi
îi lasă să zboare...
Deşi aripile lor
cresc în oglindă şi drumul le este călător
fluturii nu sunt
fiinţe lipsite de durere.
Deşi sunt purtaţi de
vânt şi pasul le este visător
fluturii nu sunt
fiinţe lipsite de plăcere.
Deşi nuanţele lor de
viaţă plutesc libere prin conştiinţă
fluturii nu sunt
fiinţe lipsite de amăgire.
Deşi zbaterile lor
nestinse cheamă viitorul spre voinţă
fluturii nu sunt
fiinţe lipsite de împlinire.
Fluturii zboară din
floare în floare,
florile îi ademenesc
cu raze de soare;
fluturii zboară din
floare în floare,
florile îi primesc în
petalele goale;
fluturii zboară din
floare în floare,
florile îi iubesc şi
îi lasă să zboare...
Fluturii zboară din
floare în floare,
florile îi iubesc şi
îi lasă să zboare...
Poezii animalice, Radu Lucian Alexandru
http://calatorieprinconstiinta.files.wordpress.com/2013/03/poezii-animalice-radu-lucian-alexandru.pdf
http://calatorieprinconstiinta.files.wordpress.com/2013/03/poezii-animalice-radu-lucian-alexandru.pdf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu