Are multă treabă că
frunza îi dulce,
în muşuroi îi
zarvă, ea pleacă în grabă,
stresată să ajungă,
pe drum să apuce,
în lumea din junglă,
să adune provizii
cât să îi
ajungă...
Furnicuţa fuge
huţa-huţa,
încoace şi încolo,
mereu cu căruţa.
Furnicuţa fuge
huţa-huţa,
huţa cu căruţa,
doar ea şi cu Nuţa.
Se arată brează dând
sfaturi ciudate
şi mult gesticulează
când te abordează...
Găteşte bucate: şi
supă şi salate.
Le face pe toate că-i
harnică tare
şi iute la fapte...
Furnicuţa fuge
huţa-huţa,
încoace şi încolo,
mereu cu căruţa.
Furnicuţa fuge
huţa-huţa,
huţa cu căruţa,
doar ea şi cu Nuţa.
Furnicuţa fuge
huţa-huţa-huţa,
încoace şi încolo,
mereu cu căruţa.
Furnicuţa fuge
huţa-huţa-huţa,
încoace şi încolo,
mereu cu căruţa...
Poezii animalice, Radu Lucian Alexandru
http://calatorieprinconstiinta.files.wordpress.com/2013/03/poezii-animalice-radu-lucian-alexandru.pdf
http://calatorieprinconstiinta.files.wordpress.com/2013/03/poezii-animalice-radu-lucian-alexandru.pdf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu