Scena timpului 3

30.05.2012; 20.00

Secundele

Se duc şi vin şi iarăşi pleacă,

se duc mereu aşa cum vin,

se duc în clipa în care vin,

se duc cu grabă şi iar vin,

se duc şi vin...

Seduc privirea ce-o reţin,

seduc mereu şi beau un vin,

seduc şi gustul cel de vin,

seduc şi mustul ce nu-i vin,

seduc un vin...

Se duc şi vin şi iarăşi pleacă,

se duc mereu aşa cum vin,

se duc în clipa în care vin,

se duc cu grabă şi iar vin,

se duc şi vin...

30.05.2012; 21.10

Secretele

Un om a trecut odată pe lângă un secret:

era mic, amărât şi foarte şiret.

L-a luat acasă, i-a dat să mănânce,

l-a crescut şi l-a poftit să-l încurce...

Şi fiindcă a insistat

până l-a urmă l-a dezlegat...

Secretul acesta îl cunoaşte doar el

şi nu îl poate spune nimănui...

Deşi el vrea să-l spună oricui

şi-l spune mereu la oricine

vrea să-l asculte prea-bine...

Deocamdată însă

misterul nu s-a mai dus la nimeni

şi stă doar în sine...

Se pare că cei ce-l ascultă de aproape

nu ajung nicicum să-l cunoască prin fapte,

nu vor să-l trăiască în a lor conştiinţă

sau nu pot să-l cuprindă cu a lor fiinţă...

Deşi nu se ascunde, el nici nu se arată

decât voinţei de o întrebare mişcată

cu fermitate să-şi răspundă în sine,

orice despre oricine, orice despre oricare,

adică să-şi răspundă, cu adevărat,

la o simplă întrebare, la orice întrebare...

Oricare...

Secretul acesta se poate cunoaşte

doar de omul care se renaşte...

Secretul acesta nu-l poţi însă spune

pentru că nu are nume,

pentru că nu se poate destăinui prin vorbe înşiruite

răspunsul infinit, trăit total, dincolo de cuvinte...

30.05.2012; 21.57

Trăirile

Trăirile pot fi dorite

spre a fi simţite

şi pot fi şi trăite...

Şi chiar dacă

pot fi povestite,

dacă nu-s trăite

ele nu-s simţite...

Cunoaşterea trăirilor

se poate atinge

doar atunci când

universul povestirilor

se suprapune cu

lumea trăirii lor...

Trăirile pot fi simţite

doar când sunt trăite...

30.05.2012; 22.30

Zilele

Unele zile te poartă în delectare,

unele zile sunt doar spre a fi;

unele zile au gust de cântare,

unele zile sunt doar stihii;

unele zile au sens şi înălţare,

unele zile sunt poezii...

Unele zile sunt repede uitate,

altele sunt izvor de amintiri.

Unele zile sunt descurajante,

altele sunt neuitate întâlniri.

Unele zile te poartă în delectare,

unele zile sunt doar spre a fi;

unele zile au gust de cântare,

unele zile sunt doar stihii;

unele zile au sens şi înălţare,

unele zile sunt poezii...

Unele zile sunt fascinante,

altele sunt doar mărginiri.

Unele zile sunt captivante,

altele sunt doar pregătiri...

Unele zile te poartă în delectare,

unele zile sunt doar spre a fi;

unele zile au gust de cântare,

unele zile sunt doar stihii;

unele zile au sens şi înălţare,

unele zile sunt poezii...

30.05.2012; 22.58

Nopţile

Noaptea tace liniştită

şi se culcă peste zare,

luna zboară fericită

şi se oglindeşte-n mare...

Mândra zâmbeşte dorită

şi se întinde peste mine,

lumea este amuţită

şi se ascultă doar pe sine.

Cerul însoţeşte luna

şi greierii se aud,

şoaptele îşi dau arvuna

şi-n suspine se ascund.

Clipa aceasta desfătată

trece ca un anotimp,

noaptea aceasta luminată

e icoană peste timp.

Noaptea aceasta luminată

e icoană peste timp...

30.05.2012; 23.12

Iubirile

Dezlănţuite prin sensibil

cu vraja lor nespusă,

însufleţite prin inteligibil

de vocea lor sedusă,

iubirile înnobilează,

prin amorul grăitor,

chipul care sugerează

al lumii izvor...

Chipul care sugerează

al lumii izvor...

Mărturisite la spovadă,

de sentimente împărtăşite,

destăinuite prin dovadă

de şoapte potrivite

iubirile înseninează,

prin amorul grăitor,

chipul care sugerează

al lumii izvor...

Chipul care sugerează

al lumii izvor...

Dezvelite în secret

de dragoste ispitită,

absorbite în mod discret

de inima dezmărginită,

iubirile urmează,

prin amorul grăitor,

chipul care sugerează

al lumii izvor...

Chipul care sugerează

al lumii izvor...

30.05.2012; 23.26

Orele

Se grăbesc orele

să mă ţină de vorbă

cu încă o cuvântare

rostită de tine...

Se grăbesc orele

să reînceapă,

se pun pe alergare

şi se întrec cu mine...

Se grăbesc orele

către început

şi vin la cugetare

spre liman de sine...

Se grăbesc orele

prin tine, prin mine,

prin sine,

prin doruri de bine...

Se grăbesc orele

iar eu le ţin de vorbă

cu încă o cuvântare

rostită către tine...

30.05.2012; 23.36

Minutele

Dacă nu ar fi stelele

şi luna nu ar avea alternare,

ceasurile, dragele,

ar uita de a lor chemare...

Dacă nu ar fi soarele

şi pământul nu ar fi în mişcare,

ceasurile, dragele,

ar uita de a lor chemare...

Dacă nu ar fi minutele,

schimbate prin funcţionare,

ceasurile, dragele,

ar uita de a lor chemare...

Dacă nu ar fi secundele,

clipite la timp de schimbare,

ceasurile, dragele,

ar uita de a lor chemare...

30.05.2012; 23.45

Poeziile

Desluşite numai aproximativ,

trecute prin aproximativ,

iubite doar de aproximativ,

poeziile se conturează...

Mişcate prin aproximativ,

indicate numai aproximativ,

rostite doar aproximativ

poeziile se luminează...

Mărginite de aproximativ,

vrăjite numai aproximativ,

tâlcuite doar aproximativ

poeziile se revelează...

30.05.2012; 23.57

Versurile

Inocenţa clipei legate în vers

renaşte universul.

Tinereţea clipei aruncate în sens

citeşte universul.

Iubirea clipei combinate în vers

rescrie universul.

Trecută prin foc de întâmplare,

născută sub semn de repetare,

cântarea însufleţeşte versul

şi joacă universul.

Inocenţa clipei legate în vers

renaşte universul.

Tinereţea clipei aruncate în sens

citeşte universul.

Iubirea clipei combinate în vers

rescrie universul.

Clipită prin timp de încercare,

ivită prin gest de revelare,

ritmarea eternă a versului

e soarta universului...

Scena timpului – Radu Lucian Alexandru – carte PDF:
http://calatorieprinconstiinta.files.wordpress.com/2013/03/scena-timpului-radu-lucian-alexandru.pdf