Vaca

Ion are o vacă în grajd, care îi dă lapte,

care rumegă fân muncit prin brave fapte:

cosit, înturnat, adunat, cărat şi în şură aşezat.

Vaca are o slugă în curte, care îi dă de mâncare,

care munceşte ca sclavul toată vara pe hotare:

coseşte, adună, încarcă şi în şură iarba o descarcă.

Vaca stă liniştită şi rumegă cu mare nepăsare

iar când îi e foame sau sete mugeşte o chemare:

- Muuu, muuu, vino Ioane, tuu,

muu, muu, vino acuu...

Ion stă agitat şi mai bea o tărie, cu Mărie,

iar când aude vaca, gată paharul şi se duce să vie:

- Muuu, muuu şi iară muu,

taci nesătulo că viu acu...

Vaca stă relaxată şi rumegă o iarbă,

se plimbă la păşune, se duce natura să o soarbă:

- Muuu, muuu, ce bine e tuu!

Muuu, muu ce bine e acuu...

Maria stă spre seară, în prispă, mai să adoarmă.

Ion o strigă şi o zoreşte în grabă:

- Muuu, muu! Nu auzi tu?

O venit vaca, mulge-o acu...

Maria se scoală bezmetică şi cu greu se îndeamnă,

spre şură se îndreaptă şi vaca o leagă:

- Muuu, muu! Acuma-i acu!

Muu, muu... Dă-mi lapte acu!...

Poezii animalice, Radu Lucian Alexandru
http://www.scribd.com/doc/131230044/Poezii-animalice-Radu-Lucian-Alexandru